sâmbătă, 26 decembrie 2009

rulouri cu scortisoara, aproape cuiburi de viespi


dupa reteta gasita mai demult la Lola(detaliat la Roxana), am recidivat in ajun de craciun
din cauza ca mi s-a stricat un senzor de temperatura(adica un deget pe care l-am bagat in lapte sa vad cat de cald e) drojdia nu a lucrat cum trebuie si, cum am spus mai demult, unde stau acum am un cuptor cu bufeuri, care coace furios tot ce prinde - n-au iesit ca anul trecut; ok, la gust, combinatia de unt, zahar, scortisoara, nuci si stafide inecate in rom, a fost bestiala. asta daca trec de celelalte aspecte(un pic arse pe fund, un pic tari ...)

PS: bagate pentru 30 de secunde in cuptorul incins, sau in cuptorul cu microunde, sunt o companie extraordinara la o cana cu lapte sau la o cafea

no preview available


fara pretentii estetice

marți, 22 decembrie 2009

Vacanta, uiiiiiiiiii!!!

The attack of Advent Calendar


loll catz, un pic marsave(se faceau ca ar fi abandonate, beneficiind de compasiunea celui mic. dupa ce le-a... 'eliberat', au intrat pe sub poarta, la ele acasa)
dragostea de zapada

cu toate astea sunt momente in care de abia ii scot din casa. prea multa tehnologie in vacanta copiiilor, cand au un astfel de decor afara.

vineri, 18 decembrie 2009

Miju si Moju, o relatie cu scadenta

Scadenta e, dupa cum bine va puteti inchipuiti, aceasta saptamana. Desi relatia e permanenta, are termene clar stabilite pentru anumite activitati.

Au aterizat copiii cu bine, in plina iarna - din ploioasa Anglie, azinoapte au ajuns si in Sibiu, intamplarea face ca s-a oferit un unchi de al lor sa ii aduca din Bucuresti, oricum venea acasa pentru sarbatori, astfel nu am mai facut eu acest drum. Eram pregatit pentru expeditia asta, in fiecare iarna o fac, dar, multumesc de oferta, unchiule :)

Acum, bai mare, tensiune care dureaza de ceva vreme, ce sa puna mosu sub brad? unele sunt luate, dulciuri sunt, fructele vin proaspete(chiar daca acum se gasesc portocale pe toate gardurile, nu pot sa nu pun cateva fructe sub brad, deh... amintiri placute). Dar in afara de calculator, pe care il au tot timpul la dispozitie, cu ce jocuri vor ei, xbox si playstation, care sunt deja comune(multumita mamei lor, care in uk le-a asigurat demult aceste jocuri)... ce-ar putea sa mai aduca mosul? Carti in romana, sunt. Jucarii? unor copii de 9 si 11 ani? E o linie destul de sensibila, vorba englezului, pana la a fi acuzat ca ii dau inapoi cu varsta. Roboti, masini, arme de tot felul primesc de cand au inceput sa umble.

Dileme? bine-ati venit pe coltarul lui Miju :))
razgandeanu
nehotarici
etc...

Am intrat la Orin s-o intreb ce sa fac, dar, scriind, mi-am dat seama ca ar fi mai potrivit sa scriu aici. M-am mai razgandit eu cateva ore si pana la urma, ceea ce nu parea o solutie, a fost o rezolvare. I-am sunat pe pitici, cand erau inca prin B, si i-am intrebat ce i-au scris mosului. Mi-au raspuns fara pauza ca nu i-au scris inca, deci n-au cerut nimic. Foarte bine, problema rezolvata.
Si mai rezolvata o sa fie azi, cand o sa ii scrie :))

ps: dupa cum ii spuneam cuiva drag de planurile mele, pe care tot eu le faultez, mai am in buzunar la ora asta bani de un bilet la loto si un pachet de tigari - din perspectiva asta pot incepe sarbatorile, nu? hai mojuuuu!!! [aplauze, fluieraturi de incurajare]

luni, 7 decembrie 2009

ziua in care au taiat-o toti la tara

e azi
de dimineata a explodat o statie de reglare a gazului din Sibiu, urmarile fiind 7 raniti(sper ca sunt bine acum) si gazul a fost taiat in tot orasul. am simtit asta inca de la servici, cand am simtit ca nu se mai da caldura, plus discutii ca nu va fi gaz pana cel putin maine dimineata, vom fi nespalati si inghetati, se va reduce simtitor cantitatea si mai ales calitatea contactelor sociale, de diferite grade de intimitate. chiar ca e rece... brrrr!!!
tot sibiul se incalzeste cu gaz, toata lumea are minicentrale de apartament, cu cateva exceptii, cei care au centrale pe lemne. sau cei care n-au deloc?
spectrul mancatului din frigider, sau alte uscaturi reci, ne-a cam pus pe ganduri, iar cel al nespalatului sau al dormitului infofoliti si cu sosete de lana ne-a dus cu multi ani in urma, intr-o epoca pe care o credeam uitata. am auzit pe strada, pe drumul catre casa discutii de genul: si resourile le-am aruncat, ori le-am dus la tara. alternativa unei cine incalzite la cuptorul cu microunde nu ii incalzeste pe romanii obisnuiti cu mancare gatita traditional. vorbind azi cu o prietena stabilita in bucuresti, i-am zis sa vada ce mai face azi mama ei, recunoscuta pe langa faptul ca e o mare doamna, pentru cat de bine gateste; i-am zis asta adaugand: intreab-o daca nu cumva avea ceva in cuptor! tiii, ce griji aveam eu la ora aia.

gata, joaca cu frigul de apartament s-a gatat. acum, la 9 seara, cea mai mica flacara a aragazului meu palpaie incetisor, cam ca o candela, sper ca pana ma pun in pat, ideea ca mi-a fost amenintat confortul sa fie departe, uitata.

sibieni, intrati in calduri!!!

marți, 1 decembrie 2009

advent, ceva cu scortisoara...

si La Multi Ani! romanilor :)

acel ceva cu scortisoara nu arata cat gusta; hmmm, ma cam balbai.
maine, daca apuc, o sa pun si reteta, deocamdata ma retrag sa visez frumos, cat imi mai miros mainile a rom, scortisoara si altele...

update cu reteta, nenumita, sa nu se interpreteze:
*v-am zis ca am o problema cu proportiile, ca exagerez tot timpul cantitatile?
- 1 kg grau decorticat(arpacas) pus in 2,5 litri apa care fierbe, lasat pana da in clocot, desi poate fi luat de pe foc atunci, pus capacul, bagat oala in patura 24 de ore; n-a mai ramas nici o picatura de lichid si graul avea o consistenta placuta, se simtea foarte bine granulatia, bob cu bob(eu am exagerat un pic, l-am lasat ceva mai mult ca n-am fost gata cu restul ingredientelor)

- nuca, nu stiu cat a fost, oricum peste 300 grame, curatata, amestecata cu vreo 100 grame migdale maruntite, prajita un pic pe flacara in tava si apoi zdrobita cu sucitorul(iese un pic de fum, ca nuca e grasa, dar rezultatul e demential)

- stafide, peste 300 grame, aruncate in apa fierbinte cat sa le acopere bine si uitate acolo cateva ore(ca mai avem si altceva de facut)

- miere, multa - a fost singurul indulcitor folosit; sa zicem pusa dupa gustul fiecaruia

- scortisoara, rom, la fel, dupa posibilitati sau gust; rom nu e niciodata deajuns, va zic din proprie experienta, esenta am pus o sticluta de 75 ml si inca o fiola foarte concentrata, nu mai stiu de unde o am, plus cateva gaturi bune dintr-o sticla de rom adevarat, adus de prin germania

toate astea amestecate si lasate peste noapte sa se patrunda aromele...

aaa... asta nu e o coliva, daca v-ati dus cumva cu gandul la ea, ca nu stiu cine e pomenit, mai mult decat doamna mea care, tinand post, a zis ca vrea ceva dulce. mda...

duminică, 22 noiembrie 2009

Alegerea mea

mda, m-am dezamagit si pe mine. din ce urma sa fie un peste la gratar, a ajuns doar un pastrav(2 si-un sfert de var oceanic) la cuptor, cu mamaliga si sos de usturoi, ca mujdei nu-i pot zice la cat a fost de complex. alegerea mea e de fapt o recidiva, am mai facut asta aici, dar de data asta a fost mult mai bun. ca m-am dus la tara la ai mei si, intr-o foarte relaxata dupamasa de duminica am inceput tulburelul de 2009, un beaujolais de Scorei, sat ale carui vii(cu expozitie nordica, atat cat permit boltile de peste curti) dau un vin rosu si cam acru.

da. am si votat

joi, 19 noiembrie 2009

Poveste de Noiembrie 2

electorale
sambata eram la Sibiu Rallyshow, inchiderea campionatului national cu un spectacol. frumos.

eram legati, lucrand in foc continuu, de cutia unde introduceam si prelucram datele,asa ca nici voucherul de la clatite nu l-am putut folosi, sa nu mai zic de o barfa scurta prin parcul service. vad la un momendat cateva furnicute rosii umbland printre oameni cu pliante; scot capul pe usa si strig: brichete aveti? hahahaaa, si-un salut sictirit mi-au venit drept raspuns. dupa vreo cinci minute deja uitasem de ei, cu capul plin de cifre. si cine intra in boxul nostru? Corina Danila(imbracata in geaca rosie... de aia), venita sa vada ce timp a scos Gartofan cu ea copilot; vede timpii ne rade un pic(nu eram prea pupabili)si scoate un pumn de pixuri si brichete rosii, cu 'geoana presedinte', noi multumim, ca oricum la curse ne lasa lumea fara chestii deastea ca suntem singurii stabili si ne vedem de treaba mai departe. dupa ce ne-a lasat in treaba noastra stateam si ne intrebam, oare brichete de aragaz nu or avea astia...
cam asta e legatura noastra cu politica. a, le mai raspundem amicilor nostri, mai aerieni decat noi, cernea! cand zic: io votez cu ala cu tricou cu pink floyd... cum il cheama?!?
vad ca visul meu cu o romanie cu un presedinte verde, pletos si inca tanar nu are un feedback pozitiv. nu-i nimic, sunt optimist ca baiatul ala din banc(primeste o cutie cu balegar si se culca linistit ca dimineata sigur va veni si poneiul)
duminica o sa votez serios
si trebuie sa imi programez bine timpul, sa ajung inainte sa iasa lumea de la biserica, sa am timp sa incing gratarul pana la amiaz, mi se scalda in ochi, visand, un peste rumen, mniaaaamn, mniam!

duminică, 15 noiembrie 2009

Presedintele meu



Presedintele meu e Remus Cernea. O sa merg la vot cu gandul ca o sa castige; asa arata cel pe care, in vremurile astea, l-as vota.
Sunt sigur ca in nici o saptamana or sa il bage in costum si heheee... inchipuiti-va cate suvite trebuie sa ii taie. Nu il vad inca tuns, nu il vad in costum, dar consilierii croitori si consilierii frizeri o sa ii ajusteze cumva forma la una inghitibila de ecran, tribuna oficiala, etc. Pentru mine asa arata un om pe care l-as pune deasupra unui stat care are acum nevoie de un personaj... vizionar, care poate sta de vorba cu oricare din gruparile politice actuale adresandu-se fara pic de ironie cu "domnule", asa cum o face acum. Da, aspectul sau fizic e totusi ultimul care conteaza, imi place ca in sfarsit pot asculta un om care nu se balbaie, a carui fraza e curata si apelativele sale sunt decente, indiferent de cui i se adreseaza. Si vorbeste de o Romanie in care nu numai ca avem toti loc, dar putem si creste frumos
In ultimii ani observ ca am varsta la care tenismenii se retrag, apoi fotbalistii... urmeaza si boxerii, toti incheindu-si cariera pentru ca nu ...mai sunt in putere, n-ar mai face fata. Si eu n-am atins nici o minge pana acum, vorba aia - aia se lasa pe cand eu nici n-am inceput, hehe! Dar uite ca a venit varsta la care putem avea un presedinte din generatia mea.

Il vad totusi virgin in fata multor provocari care il asteapta ca presedinte, asa ca ii dedic ceva... hehe, va intelege el

vineri, 13 noiembrie 2009

Poveste de Noiembrie

Sunt un ghiaur, un pagan care nu se dezminte. De Sfantu Miju am fost intrebat de bunii mei prieteni ce vreau sa primesc cadou, sa nu se trezeasca ca mi-au venit toti in poarta cu aceeasi sticla de coniac*. Hehe, de cand asteptam intrebarea asta; zic: oala sub presiune, kukta, oala minune. Ca de asta n-am prin bucatarie si tare-mi trebuie la anumite chestii(slow food cu acceleratu'). Asta am vrut, asta am primit. Plus o dracena intr-un foarte frumos ghiveci imbracat intr-un cos de nuiele. Prietenele prietenei mele, rudele, amicii, cunostintele, vecinii si colegii au inceput, pe rand sa se intrebe, care mai pe ascuns, care mai pe fata, daca nu cumva sunt pe invers. Stiti voi...
*coniacul l-am dat eu
Dupa cateva zile, cu creierul plin de pofte, intru la macelarie si-mi iau un ciolan, sa incerc oala minune, nu? ca tot la ea imi statea capul... ajuns acasa, scot minunea din cutie si ce sa vezi? Turceasca... cu instructiuni scrise intr-o carticica in nustiucate limbi, dar fara referire la porc. Turcu' sincer da acolo instructiuni cum s-o grijesc, cum s-o folosesc si cam cat trebuie folosita pentru pui, vita si descendenti, legume, etc, dar la porc, trimiteri directe din folclor. Io, ghiauru', bag dupa instructiuni pentru vita oala cu ciolan in functiune si astept. 50 de minute. Si cu precipitatii in gura si usor obosit, ca in acelasi timp am facut si o varza calita, sa am cu ce sa garnisesc drive testul oalei, trag de ciolan. Nimic, proabil era batran ca Lucy, asa ca i-am mai administrat o cura de vita. Si a mers, uuuhaaa, ca abia astept sa ajung acasa sa incalzesc urgent si sa trantesc ce a mai ramas langa cateva linguri de smantana si un ardei iute. Poze nu va pun, ca azi, vineri treispe, nu vreau sa aduc food porn pe blog.

PS: sa va zic ce imi doresc pentru urmatorii sfinti ai lui Miju? ca ai mei au fost generosi si mi-au dat nume sa umplu calendarul de stelute...