sâmbătă, 16 martie 2013

***lepşe

la mine, odată ajunse, lepşele mor, că nu le dau mai departe
şi cea de faţă, leapşa cinefilă cu care am fost pleznit de pe raftul cu filme, va avea aceeaşi soartă. Apreciez doar faptul că m-a făcut, cumva, să scriu(ok, nu-i singurul vinovat, motivele sunt mai multe, să văd cât mă ţine)

primul film ale cărui momente în care se citea m-a impresionat profund a fost viaţa mea; nu pot pune poze, că de la primele impresii şi până acum eu am fost cel din spatele camerei foto, deci nu-s în focus. da' mi-a plăcut, mult de tot. n-am avut hamac, să citesc în el, şi sunt sigur că la cât sunt de împrăştiat m-aş fi înodat în el, ori aş fi plin de vânătăi, de la căzături.

***

o scenă memorabilă, şi asta va da cumva o notă felului în care îmi ţin arhivele, e cea din Threesome în care Josh Charles îi citeşte lui Lara Flyn Boyle în biblioteca universităţii, iar ea se...  mnoah, ăăă  .. topeşte. s-a apucat de citit până şi acel Baldwin care juca în film, fapt pozitiv, ni s-a arătat că există metode de a duce lumea la bibliotecă
i-aş fi citit şi eu


o altă fază pe care nu mi-o explic acum, pentru că mi-o amintesc pe Rachel Weizs citind aici, la piscină, e din Stealing Beauty; cred ca e din cauză că mi-ar fi plăcut o vară în Toscana în care să ajung să citesc, că o vară e destul de lungă pentru a-ţi ajunge timpul să intri în dispoziţia de citit(să nu zic reading mood, da?). totuşi am găsit o imagine dintr-un moment în care se citea, iat-o:
ohh, Liv...

acum să las la o parte fetişurile şi alte obsesii personale şi să vă arăt filmul din care, cred eu, toată lumea are măcar o amintire cu cartea, ză book!
Deads Poets Society:


e târzu' acum, deşi am trei cărţi deschise(inclusiv pe readere digitale), avansez foarte greu, îmi trebuie acea atmosferă pe care mi-o închipui în vara toscană, din care prind, foarte rar, duminica dimineaţa, cât toţi ai casei încă dorm. şi eu înţepenesc înfrigurat pe undeva prin casă, cu cartea în mână

joi, 7 martie 2013

dă-mi un fum

Întotdeauna am fost placut atras de scenele în care se fumează în filme(unele scene, nu chiar toate); aşa ca n-am fost foarte greu convins să particip la o leapşă* pe care mi-a dat-o Orin(lepşuită la rândul ei de Raftul cu filme)
mi-a plăcut în unele din scenele astea felul în care fumul crează o atmosferă specială, un fel de extensie a gândurilor, un fel de aură la unii, la alţii mi-a placut setea cu care pot sa tragă, dând fumului o consistenţă aproape palpabilă...   etc. o fi şi vreun efect cinematografic(folosit special pentru mine, nu?).

deci, scene:
în Boardwalk Empire s-a fumat în cele 36 de episoade de-mi venea mie să îi cer lui Steve Buscemi un fum, mai ales ca fuma numai fără filtru; avea distincţie omul, cu garoafa în piept şi ţinând ţigareta ca-n port între degete





în Californication, un David Duchovny pipă tot timpul o marcă de ţigarete ascunsă** de raţiuni eco, bio, politicaly correct, etc., le sudează cum eu n-am ajuns vreodată(multe alte fapte de-ale lui Hank n-am ajuns să fac ;)


în Wild at Heart, un film fantastic, mai ales la vârsta la care l-am văzut(dacă-mi amintesc bine am fost şi cu Monika la cinema atunci), pipă amândoi, ea aşa, ca după, el o face şi şmechereşte, când iese din casă, to show off in his snake coat
şi acum Natalie Portman, in Leon; o face aşa cum mulţi am făcut-o, being a lil pushy



*aş vrea să vad o leapşă adevarată, adică, în exemplul de faţă, să vină Orin la gardul instituţiei şi, când nu-s atent, uitându-ma aiurea că nu mai ştiu unde am parcat, să-mi tragă una după ceafă cu un sul de foi de caiet studenţesc scrise în grabă zicând: na!
**pentru Raftul cu filme, pe imdb n-o să găsim poze cu personaje fumând, cred că site-ul se aliniază unei politici de asta de cenzură tipic puritan-americană

PS:  aici, la DoDu, ultimul film văzut cu scene în care se fumează ;)