advent, ceva cu scortisoara...

si La Multi Ani! romanilor :)

acel ceva cu scortisoara nu arata cat gusta; hmmm, ma cam balbai.
maine, daca apuc, o sa pun si reteta, deocamdata ma retrag sa visez frumos, cat imi mai miros mainile a rom, scortisoara si altele...

update cu reteta, nenumita, sa nu se interpreteze:
*v-am zis ca am o problema cu proportiile, ca exagerez tot timpul cantitatile?
- 1 kg grau decorticat(arpacas) pus in 2,5 litri apa care fierbe, lasat pana da in clocot, desi poate fi luat de pe foc atunci, pus capacul, bagat oala in patura 24 de ore; n-a mai ramas nici o picatura de lichid si graul avea o consistenta placuta, se simtea foarte bine granulatia, bob cu bob(eu am exagerat un pic, l-am lasat ceva mai mult ca n-am fost gata cu restul ingredientelor)

- nuca, nu stiu cat a fost, oricum peste 300 grame, curatata, amestecata cu vreo 100 grame migdale maruntite, prajita un pic pe flacara in tava si apoi zdrobita cu sucitorul(iese un pic de fum, ca nuca e grasa, dar rezultatul e demential)

- stafide, peste 300 grame, aruncate in apa fierbinte cat sa le acopere bine si uitate acolo cateva ore(ca mai avem si altceva de facut)

- miere, multa - a fost singurul indulcitor folosit; sa zicem pusa dupa gustul fiecaruia

- scortisoara, rom, la fel, dupa posibilitati sau gust; rom nu e niciodata deajuns, va zic din proprie experienta, esenta am pus o sticluta de 75 ml si inca o fiola foarte concentrata, nu mai stiu de unde o am, plus cateva gaturi bune dintr-o sticla de rom adevarat, adus de prin germania

toate astea amestecate si lasate peste noapte sa se patrunda aromele...

aaa... asta nu e o coliva, daca v-ati dus cumva cu gandul la ea, ca nu stiu cine e pomenit, mai mult decat doamna mea care, tinand post, a zis ca vrea ceva dulce. mda...

Alegerea mea

mda, m-am dezamagit si pe mine. din ce urma sa fie un peste la gratar, a ajuns doar un pastrav(2 si-un sfert de var oceanic) la cuptor, cu mamaliga si sos de usturoi, ca mujdei nu-i pot zice la cat a fost de complex. alegerea mea e de fapt o recidiva, am mai facut asta aici, dar de data asta a fost mult mai bun. ca m-am dus la tara la ai mei si, intr-o foarte relaxata dupamasa de duminica am inceput tulburelul de 2009, un beaujolais de Scorei, sat ale carui vii(cu expozitie nordica, atat cat permit boltile de peste curti) dau un vin rosu si cam acru.

da. am si votat

Poveste de Noiembrie 2

electorale
sambata eram la Sibiu Rallyshow, inchiderea campionatului national cu un spectacol. frumos.

eram legati, lucrand in foc continuu, de cutia unde introduceam si prelucram datele,asa ca nici voucherul de la clatite nu l-am putut folosi, sa nu mai zic de o barfa scurta prin parcul service. vad la un momendat cateva furnicute rosii umbland printre oameni cu pliante; scot capul pe usa si strig: brichete aveti? hahahaaa, si-un salut sictirit mi-au venit drept raspuns. dupa vreo cinci minute deja uitasem de ei, cu capul plin de cifre. si cine intra in boxul nostru? Corina Danila(imbracata in geaca rosie... de aia), venita sa vada ce timp a scos Gartofan cu ea copilot; vede timpii ne rade un pic(nu eram prea pupabili)si scoate un pumn de pixuri si brichete rosii, cu 'geoana presedinte', noi multumim, ca oricum la curse ne lasa lumea fara chestii deastea ca suntem singurii stabili si ne vedem de treaba mai departe. dupa ce ne-a lasat in treaba noastra stateam si ne intrebam, oare brichete de aragaz nu or avea astia...
cam asta e legatura noastra cu politica. a, le mai raspundem amicilor nostri, mai aerieni decat noi, cernea! cand zic: io votez cu ala cu tricou cu pink floyd... cum il cheama?!?
vad ca visul meu cu o romanie cu un presedinte verde, pletos si inca tanar nu are un feedback pozitiv. nu-i nimic, sunt optimist ca baiatul ala din banc(primeste o cutie cu balegar si se culca linistit ca dimineata sigur va veni si poneiul)
duminica o sa votez serios
si trebuie sa imi programez bine timpul, sa ajung inainte sa iasa lumea de la biserica, sa am timp sa incing gratarul pana la amiaz, mi se scalda in ochi, visand, un peste rumen, mniaaaamn, mniam!

Presedintele meu

Presedintele meu e Remus Cernea. O sa merg la vot cu gandul ca o sa castige; asa arata cel pe care, in vremurile astea, l-as vota.
Sunt sigur ca in nici o saptamana or sa il bage in costum si heheee... inchipuiti-va cate suvite trebuie sa ii taie. Nu il vad inca tuns, nu il vad in costum, dar consilierii croitori si consilierii frizeri o sa ii ajusteze cumva forma la una inghitibila de ecran, tribuna oficiala, etc. Pentru mine asa arata un om pe care l-as pune deasupra unui stat care are acum nevoie de un personaj... vizionar, care poate sta de vorba cu oricare din gruparile politice actuale adresandu-se fara pic de ironie cu "domnule", asa cum o face acum. Da, aspectul sau fizic e totusi ultimul care conteaza, imi place ca in sfarsit pot asculta un om care nu se balbaie, a carui fraza e curata si apelativele sale sunt decente, indiferent de cui i se adreseaza. Si vorbeste de o Romanie in care nu numai ca avem toti loc, dar putem si creste frumos
In ultimii ani observ ca am varsta la care tenismenii se retrag, apoi fotbalistii... urmeaza si boxerii, toti incheindu-si cariera pentru ca nu ...mai sunt in putere, n-ar mai face fata. Si eu n-am atins nici o minge pana acum, vorba aia - aia se lasa pe cand eu nici n-am inceput, hehe! Dar uite ca a venit varsta la care putem avea un presedinte din generatia mea.

Il vad totusi virgin in fata multor provocari care il asteapta ca presedinte, asa ca ii dedic ceva... hehe, va intelege el

Poveste de Noiembrie

Sunt un ghiaur, un pagan care nu se dezminte. De Sfantu Miju am fost intrebat de bunii mei prieteni ce vreau sa primesc cadou, sa nu se trezeasca ca mi-au venit toti in poarta cu aceeasi sticla de coniac*. Hehe, de cand asteptam intrebarea asta; zic: oala sub presiune, kukta, oala minune. Ca de asta n-am prin bucatarie si tare-mi trebuie la anumite chestii(slow food cu acceleratu'). Asta am vrut, asta am primit. Plus o dracena intr-un foarte frumos ghiveci imbracat intr-un cos de nuiele. Prietenele prietenei mele, rudele, amicii, cunostintele, vecinii si colegii au inceput, pe rand sa se intrebe, care mai pe ascuns, care mai pe fata, daca nu cumva sunt pe invers. Stiti voi...
*coniacul l-am dat eu
Dupa cateva zile, cu creierul plin de pofte, intru la macelarie si-mi iau un ciolan, sa incerc oala minune, nu? ca tot la ea imi statea capul... ajuns acasa, scot minunea din cutie si ce sa vezi? Turceasca... cu instructiuni scrise intr-o carticica in nustiucate limbi, dar fara referire la porc. Turcu' sincer da acolo instructiuni cum s-o grijesc, cum s-o folosesc si cam cat trebuie folosita pentru pui, vita si descendenti, legume, etc, dar la porc, trimiteri directe din folclor. Io, ghiauru', bag dupa instructiuni pentru vita oala cu ciolan in functiune si astept. 50 de minute. Si cu precipitatii in gura si usor obosit, ca in acelasi timp am facut si o varza calita, sa am cu ce sa garnisesc drive testul oalei, trag de ciolan. Nimic, proabil era batran ca Lucy, asa ca i-am mai administrat o cura de vita. Si a mers, uuuhaaa, ca abia astept sa ajung acasa sa incalzesc urgent si sa trantesc ce a mai ramas langa cateva linguri de smantana si un ardei iute. Poze nu va pun, ca azi, vineri treispe, nu vreau sa aduc food porn pe blog.

PS: sa va zic ce imi doresc pentru urmatorii sfinti ai lui Miju? ca ai mei au fost generosi si mi-au dat nume sa umplu calendarul de stelute...

maaama, ce ficati au astia!

ca sa imi treaca de scurta nebunie in care am scris de politica aici, m-am asezat frumos in bucatarie si, cu geamul larg deschis, in compania unei bune tuici si a unei sonde mari cu apa minerala, m-am apucat de, pentru mine, una din cele mai relaxante activitati cu putinta. si anume gatitul

ficatei in ceapa, stins totul cu vin si orez(sec):


o reteta destul de rapida, cu satisfactii garantate. uhhh, acum trebuie sa sting iar cu vin ...

PS: pe scurt, reteta - o tavita de ficatei de pasare(cam 500 grame), 2 cepe mijlocii taiate julien, 2(trei...) catei de usturoi tocat marunt, ulei, un pahar de vin alb, sare+piper; la foc mediu, intr-o cratita/tigaie larga se pune usturoiul cand incepe sa se incalzeasca uleiul, cand incepe sa sfaraie se pune repede ceapa peste el si se amesteca sa nu se arda, usturoiul ars asa e amar si nu miroase tocmai bine ; cand ceapa s-a calit un pic se adauga ficateii(spalati, taiati dupa inchipuirea fiecaruia) si se amesteca in asa fel incat ficateii sa fie prajiti un pic(isi schimba culoarea) pe toate partile; se pune capacul se da focul mic, cat sa fiarba inabusit totul si, cam in 15 minute(la mine) cand consider ca ficateii sunt bine patrunsi, adaug sare, piper, paharul de vin alb, maresc puterea focului si mestec sa nu se prinda, pana scade un pic sosul inmultit cu vin. La orez, hiba mare, trebuie sa fiu urmarit cand il fac(apropo, imi trebuie un asistent foto, nu-mi place sa pun mana umeda pe camera foto si uneori n-are cine sa imi toarne in pahar...)

Leapsa Terminator

Nu sunt deloc un fan al lepselor si nici nu am vrut pana acum sa ating subiecte politice pe blog. Subiectul propus de Rodica imi da de gandit de multa vreme, oare de ce nu i-as alege pe cei nici unul din cei care candideaza la presedintie. O sa pomenesc aici doar de cei 4 din trimiterea originala a Rodicai:

Geoana - random speech.
Crin - cum bine a fost caracterizat de un blogger, parca, e Chucky. prea putin serios sau prea invrajbit pentru ceea ce as cere eu de la un presedinte liberal. S-ar putea ca o parte din comportamentul lui sa fie dictat de vremurile astea, dar eu exact asta as cere, sa fie deasupra vremurilor... eheeeii!
Basescu - pastile vin mult prea repede in sezonul asta. pai asteptati domnilor sa petrecem macar craciunul in liniste, nu ne mai trimiteti iepurasul atat de repede si inca cu niste oua, maama, mama, fierbinti rau de tot. Deja imaginea de ciurdar suparat pe sat depaseste si pentru mine imaginea celor 322(pe care i-as fi dizolvat umpic atunci, da cine-s io?)
Oprescu hehe - daca ar fi votat de partidul scarbitilor, a caror icoana e si care sunt majoritari in tara asta, as emigra. scarbit sunt si eu, dar mi se ia repede, ca nu suport senzatia de rau.

Inca mai vad in lepsele astea de dinainte de alegeri o "teorie a conspiratiei" gen intentia din spatele byebyebasescu.ro si a publicitatii mascate de gen spunesitu.ro + altele, descrise foarte bine de varul meu. Politica, cea de la noi, aceasta invartire in jurul cozii, ma va lasa rece in continuare. Sper

Hasta la vista

Imamu-a lesinat sau povestea inchipuirilor bucataresti

De cand am auzit prima oara de numele acestei mancari, imam bayildi, adica imamul a lesinat in traducere directa, mi-am imaginat ca provine ori de la un imam lesinat de placere mancand, ori de la "la imamul lesinat", numele vreunei carciumi care satura imami lesinati; si astfel suna tare bine, am si facut odata reteta asta acum cativa ani, dar noi, ca ghiauri respectabili, n-am lesinat, ne-a placut si a fost considerata un foarte bun aperitiv inainte de o slana cu ceapa si telemea de oaie cu rosii. Saptamana asta mi-am amintit de reteta si, dat fiind ca legumele proaspete din piata sunt pe terminate(alea organice, hehe) am zis sa o fac din nou, nu inainte de a-mi aminti, cu ajutorul lui google, cum se face; odata cu asta am citit si povestea denumirii - cica imamul ar fi lesinat in momentul in care a aflat ca s-a terminat uleiul de masline cu care erau gatite astfel vinetele. nevricos imamul asta... io nu l-as tine pe langa bucatarie.
Reteta, pe scurt: vinete taiate pe lung, prajite si apoi umplute cu ceapa usor calita, usturoi tocat marunt, rosii decojite, verdeturi si ulei de masline. din pacate, la ora la care am ajuns eu in targ am gasit doar vinete butucanoase, pe care le-am prajit cu greu(mai bine le taiam felii), iar cand am bagat-o in cuptor m-am dat reinventator de reteta si am bagat si un pahar de vin ab, care a facut ca reteta sa devieze usor catre un ghiveci, foarte bun, de toamna.

Buuun, mai ales rece.

O sa mai incerc retete de astea turcesti, dar mai intai mi-ar prinde bine o vacanta pe acolo, sa vad cum le fac la ei acasa. Nu rezolva intotdeauna intentiile mele de pocaire un ulei de masline aproape virgin din spania, un cuptor cu bufeuri, pe gaz si muuulta, multa bunavointa, stimulata de o bere pe stomacul gol.

uscaciuni de toamna

asta mi s-a spus ca e explicatia pentru buzele tot timpul uscate. de cateva zile imi simt buzele uscate ca iasca, mie- frica si sa rad.
m-am gandit ca ar trebui sa pup o fata mai focoasa, asa, sa imi treaca. una rujata bine. dar nu e potrivit sa fac asta inainte de a veni la birou, ca iar patesc ca in imaginea de mai jos; m-am tsucat cu o focoasa de asta aranjata de dimineata si apoi, cand vroiam sa beau din cafea ma uitam circumspect imprejur, oare care colega si-a bagat nasul in cafeaua mea si a lasat urme de ruj pe cana? sa nu mai zic de tigarete, aprinse, puse in scrumiera si apoi aprins alta, ca aia cu ruj nu e a mea. deci nu merge

© iStock

cred c-o sa ma pup c-un pachet de unt...

Viata nu e o loterie

Joc la loterie, la 6/49, de multi ani. Aceeasi varianta plus un numar la Noroc, nimic mai mult. N-am scos cat am bagat, zic doar ca-mi joc sansa si ca imi las cotizatia saptamanala pe... (puneti voi ce considerati ca merita aici).
La alte jocuri de noroc nu am participat, am fost doar observator al unor situatii dramatice sau anecdotice, dupa caz:
- muierea unui cioban pleznita de sot in gara, pentru ca a jucat banii de drum la alba neagra unor nenorociti foarte convingatori(pentru ea);
- un student naiv care si-a pierdut pana si haina de pe el, intr-un joc absurd cu ghiuluri si asocieri ad-hoc, pe strada;
- apartamentul de trei camere al familiei, pierdut in seri interminabile la bingo de mama unui cunoscut de al meu, profesoara;
- banii unei biserici de cartier, adunati cu grija de la enoriasi piosi, prapaditi la caritas;
- banii de acoperis ai unei asociatii de locatari, scosi inzeciti si bagati la loc a doua zi la fni, dusi in ghearele vantului;
- nu pot sa uit imaginea celor trei cartofori, doi frati si fiul unuia dintre ei, care s-au intors dupa o noapte de poker cu salariile, totusi, intregi si patru purcelusi de lapte la subsuoara, crezand ca se fac fermieri(stateau la bloc, au trezit toata strada cu guitaturile potului)
- un cuplu in care ea a crezut ca salveaza 'situatia' invartind banii, mai ales in jocuri de noroc, iar el a crezut ca salveaza lumea, vindecand-o pe ea. Acum nu mai sunt impreuna.

Am auzit ca fascinatia castigului in jocurile de noroc orbeste. Ratiunea e trecuta pe un plan secund si folosita doar la scuze, in cazul esecului, care e cel mai des intalnit. Oricum e o poveste veche de cand lumea. In visele mele chucknorrisiene pun bombe la anumite asezaminte ale pierzaniei, sali de bingo(cele pe stil romanesc, nu la alea de biserica, occidentale), unele asazis cazinouri si locuri in care sunt puse aiurea slotmachinile. Stiu cine e chuck norris si sa zic doar "live and let live" e deajuns.

Duminica am fost la loto in cartier, sa depun taxa saptamanala. In agentie au montat niste jocuri mecanice, sau pokere electronice, chiar nu stiu cum se cheama in romana. Fiind ora la care lumea iesea de la biserica, era inghesuiala mare, probabil acum enoriasii prefera sa riste individual. La o masina de asta statea un tata care isi tinea in brate fiul de maxim 8 ani si ii arata pe ce taste sa apese, il invata sa isi joace "creditele"... Am innebunit pe loc. chuck norris mi se zbatea in camasa, facand valuri. din zvacniri i-am tras unei babe un cot in ochi, aceasta, panicata, isi cere scuze, ca tocmai s-a aplecat si ea ca si-a scapat ochelarii pe jos, eu ma fastacesc, il scap pe chuck, imi cer scuze si plec, lasandu-i pe toti in plata domnului.