miercuri, 2 septembrie 2009

joi, 6 august 2009

Miju schiop



Dupa ce am reusit sa stau departe de lumea virtuala, asa cum se vede in postul anterior, am ajuns sa stau departe si de cea cunoscuta fizic. De aproape doua saptamani stau prin casa, cu cracii in sus, din cauza unei entorse de gradul 4. Nu stiu ce inseamna asta, vorba unui prieten, - 4 asta e pe o scara de la cat la cat... gravitatea creste catre 3 sau catre 5?, stiu doar ca o jumatate de ora de topaiala, ajutat de baston, imi da dureri destul de mari, asa ca stau cat se poate in pat. Am vazut pana la 7 filme pe zi, am incercat cat s-a putut sa stau departe de internet, ce ma deranjeaza cel mai mult e ca nu mi-a venit pofta de citit :(
Cum am reusit? am dat o fuga cu copiii, 4 la numar - doi ai mei si doi nepoti, la foarte cunoscutul strand din orasul natal al lui Jenica. am plecat pe o caldura sufocanta, ca dupa o jumatate de ora de stat acolo sa se faca bezna sub amenintarea unui potop. sa mai zic ca e prima data cand am calcat acolo? in 35 de ani de stat la cativa kilometri de? am gasit un strand foarte curat, plin de lume, oameni faini, adica nu m-au ucis cu manele sau calcat in picioare, chiar o placere sa mergi acolo. am auzit o lauda a unuia de pe acolo ca aleile, bazinul si scarile sunt vopsite cu vopsea de vapor, o minunatie. o minunatie pe care avea sa o afle si glezna mea, stand troznita sub aproape 80 de kile de rest de corp mijulesc.

La ultima iesire din bazin, am lasat copiii inca 15 minute sa am timp sa strang bagajele sub amenintarea furtunii, pe ultima treapta la iesirea pe iarba, am ocolit niste copii si szzbang! trossc! am cazut ca o placinta, nemaiavand de ce sa ma tin, alunecand pe marea investitie, vopseaua de vapor, udata din belsug de cei care au urcat inaintea mea. m-am tarat pana la patura, am reusit sa adun copiii, am plecat sustinut de cel mare al meu(ee..... mare, se vede efectul supelor chinezesti si al crisps-urilor din anglia, chestii pe care le baga tot timpul in el acolo :|) si cat eram pansat de duamna asistenta de servici acolo, am asistat pentre lacrimi, care de durere, care de ras, la spectacolul pe care mi-l ofereau copiii, incercand sa imi arate cum am cazut; isi incolaceau picioarele in cele mai imposibile moduri cu putinta si se prabuseau care mai de care mai artistic. plus ca am mai vazut in direct cateva victime ale vopselei de vapor, din fericire aia stiau sa cada, nu ca mine, aveau numai julituri. Am avut noroc cu niste prieteni veniti acolo, care puteau conduce amandoi, el mi-a condus masina pana acasa, eu nu mai eram in stare.

Si am stat cuminte dupa aia. in afara de 4 zile petrecute la Campulung, la Muscel Racing Contest, unde am castigat concursul de cel mai schiop oficial, competitorul meu fiind bagat in ghips cu doua zile inainte si nu s-a mai prezentat. nu mai dau detalii de cum m-am descurcat, oricum, la cat imi tataie fundu, nu stateam acasa mai linistit decat acolo. mi-a placut mult la campulung :)

e, coane Jenika, am bagat magarul in priza?

*Miju out!

joi, 11 iunie 2009

Un colt de banner pentru Rodica


cu dedicatie pentru Rhodos79, sa-si faca un colt de steag.

***

oameni de peste mari si tari, care se stiu doar din replici si construind discutii care ii umplu de satisfactii, se intalnesc si declara dragoste la prima vedere, umplu obiectivul camerei cu o astfel de veselie, in care detaliile sunt estompate, ramanand doar rasul sanatos...
ma bucur ca ne putem gasi, ca suntem asa, ca ne simtim ca intr-o insula unde ni-s toate intelese si pe plac ori macar provocatoare.
&....
desi nu sunt adeptul ideii de fan club, pentru ca respect lumea in diversitatea ei, de data asta particip la ideea Rodicai de a cauta o culoare care sa defineasca cealalta lume, cea aflata in afara lumii politice din tara asta. si totusi implicata in politica. imi pare rau sa aud ca garderobe intregi sunt sacrificate din cauza ca nu mai pot fi asociate cu furnicute rosii, cu fulare portocalii sau costume albastre. ohhh... se duce dracului spectrul din cauza ca unii si-au arogat dreptul de a folosi unele culori :(

miercuri, 10 iunie 2009

Acesta nu e un road movie

*si nici eu vreun zguduit, oricate vise cu mine zmeu as avea. mmmh... daca ma gandesc bine, un road movie mi-ar place sa fie :)
Cam asa ne-am prafuit sambata la Sibiu; si o sa o mai facem de cateva ori anul asta. Imaginea e cu dedicatie pentru Lia, pe care se pare ca am incurcat-o cu povestile despre raliuri si drumurile mele prin tara. Nu, nu sunt un zapacit in spatele volanului, conduc chiar legal, iar la raliuri merg doar ca secretar, fac ceea ce tine de partea oficiala a competitiei.

De maine sunt iar pe drumuri, de data asta aproape, numai la Alba Motor Challenge, unde voi sta pana duminica seara. Nu cred ca o sa am acces la internet zilele astea, oricum n-o sa ma chinui sa ma leg, sper sa am parte de cateva zile de stat in natura(daca o sa ma lase fumurile unora, hehe).


Deoarece masina casei e legata de oras in weekend, o sa merg cu o familie din Brasov, colegi de-ai mei in ale raliurilor. Sa va povestesc un pic cam ce face L(adica el), dependent de ciolan cu fasole facut la Miercurea Bai, cand pleaca la drum: acum 2 ani trebuia sa mergem la Baia Mare, via Cluj si el, in loc sa o ia din Brasov prin Tg Mures, vine prin Sibiu si dupa Miercurea isi anunta soata ca ar bea o cafea... ok zice ea, uite un popas aici, pe dreapta(el deja isi freca mainile, strengarul); intra in restaurant, ea comanda doua cafele si cand sa dispara chelnerul, L striga: si un ciolan cu fasoleee!!! era 9 dimineata. Maine cam tot pe la 9, 10 o sa trecem pe acolo si ma intreb, sa iau cafeaua cu tot tacamul? Pai... cine sunt eu sa stric asa un obicei? ma rog sa nu ma apuce somnul la inscrieri dupa aceea.

luni, 1 iunie 2009

Peisaj de Mai(Iunie...)



franturi...

Sunt 12 grade la sibiu. Pun pariu ca daca ies dupa tigari, la colt, sunt 10 grade, ca acolo bate si vantul. Ploua. Am sperat tare mult sa vina ploaia, de la pasti n-a mai plouat decat atat cat sa fixeze praful pe parbriz. Saaa... ne bucuram de ploaie si sper sa nu aiba vreun client idei crete cu chemat prin oras.
[later edit: am inceput sa scriu postul azidimineata la 9]

Ieri am iesit sa fac poze muntilor, inzapeziti de pe la 1.000 m in sus(acum doi ani, pe vremea asta eram printre bujori de munte, la plaja); ne-am oprit la ai mei la masa si totul a mers atat de bine incat am tras si un pui de somn pm; cand m-am trezit era prea tarziu sa mai mergem undeva, am ras o portie de clatite cu dulceata si din capul satului am tras totusi poza de mai sus.

Se implineste o luna de cand ne-am mutat, tot cu chirie deocamdata, si inca nu m-am obisnuit cu noua casa. Nu m-am obisnuit cu zgomotele cartierului, cu mobila, cu noua saltea... ; canapeaua veche, cea pe care o foloseam "dincolo", era cu adevarat ergonomica, imi memora pana si urma gleznei, stiam cum sa stau pe ea. pentru noul pat am luat o saltea 'varf de gama', cea mai tare saltea facuta de niste clienti de ai mei, superortopedica medicinala, cica e foarte bine sa dormi pe ceva tare. am fost intrebat in prima noapte cum stau pe saltea, am raspuns: ca pe DN 1 :|. in proportie de peste 50% imi pastrez prima senzatie.
Pentru a ne obisnui mai mult cu casa, am umplut-o sambata de prieteni, pentru un fel de 'botez'. in timpul pregatirilor m-am crezut tare calduros si am umblat cam dezbracat, asa ca acum sunt un racit morocanos, scriu in franturi si ma gandesc la 'instructia' de deseara cu "asa se foloseste...", pentru ca eu am fost singurul care a patat noul coltar de culoare honey, cu vin rosu, normal. in alte conditii as zice ca asa-i la botez...

miercuri, 13 mai 2009

Siii... castigatoarea eeee ....Russia!!!

Nu-mi plac rusii. Poate si din cauza ca m-am lenevit in ultima vreme si nu mi-am mai creat spatiu/timp pentru lectura, asta fiind primul meu contact pozitiv cu "entitatea" russia. Russia e un personaj foarte contradictoriu din punctul meu de vedere; simplu spus, vazuta doar ca o fiinta umana, are calitati de la 'branza buna in burduf de caine', trecand pe la 'toata lumea e a mea', pana la 'o zana rea, da' buna maaa!'.

Aseara, prea somnoros sa ma pot concentra la un film, sa nu mai zic de citit, am lasat televizorul sa mearga pe semifinalele eurovision; evolutii penibile in mare parte(e o mare grozavie sa inghesui artistu' votat de cate un popor in nici trei minute, sa faca si balet si parada, sa mai si cante in fata unui public incalzit inainte de cinestie ce popor din atat de eterogena europa. masline cu reni :-s. sau invers...). O mica paranteza aici, evolutia romanilor, desi piesa mi s-a parut tare nepotrivita inainte de concurs, de genul hai sa oferim fetite voioase(versurile 'my hips are ready to glow' si 'balkan girls party like no other', bine, citate aproximative, spun aproape tot) si cam atat, mi s-a parut chiar buna, comparativ cu restul aparitiilor(in afara israelului si finlandei); asaaa, gata cu paranteza de surprindere pozitiva.

In timpul in care calculatoarele au macinat si cernut voturile s-a produs russiavisionul. O aparitie scenica, pentru mine cel putin, impresionant electrizanta. Rusii chiar au dupa ce sa fie nostalgici; perioada in care au dominat o parte din lume in care, dupa un model clasic deja, nu apunea soarele niciodata, bate la fund de departe orice s-ar spune acum de globalizare. Si-au spalat rubasca din Kurile pana in Caraibe, faceau planuri de excursie lejera de genul 24 de ore pana la Paris si vopseau luna in rosu. Toate astea avand in fundal sonor Corul Armatei Rosii. Io cad in cur de fiecare data cand ii aud si ii vad, aliniati acolo, in spate, cu caschetele alea ilare. Si in fata au ori un tenor de-al lor, ori pe TaTu... ori Leningrad Cowboys si canta de-ti impresioneaza si ficatul. Nu stiu vreo natie, daca asa li se poate spune rusilor, care sa poata face un astfel de show, scurt, dar doveditor de ce sunt si ce iubesc ei. De la Katiusa la Those Were The Days. Si TaTu(care imi plac foarte mult, mai ales compilate cu Rammstein) intr-o aparitie de genul ten years after.



mmmda, those were the days...

duminică, 10 mai 2009

Wake Up Miju!


Dupa o pauza destul de lunga, incerc sa ma trezesc si pe blogspot, mai mult decat comentand pe la unii, altii, placutele mele contacte virtuale.

Imaginea este luata la vreo doua ore dupa ce m-am trezit, asta e ce vad eu de la geamul bucatariei(azi, cam la a doua cafea)

Sa aveti o duminica placuta :)

vineri, 10 aprilie 2009

Am luat-o personal

FYT e de vina. Si Cristina...
Provocatori, m-au impins sa pun aici poze si muzica asociata. Toate pozele de mai jos sunt facute de mine, iar asocierile sunt subiective.



tears for fears - shout!



Pulp - Live Bed Show




grigore lese - strigaturi...


Aurelian Andreescu si Aura Urziceanu - Septembrie



Hakuna Matata din Lion King