Peste. Crap la gratar. Pentru care m-am infiintat la pescaria din cartier sa iau crap. Printre zecile de crapi oglinda pe care ii avea nenea in bazin, am reusit cu greu sa gasesc unul cu solzi, s-a nimerit sa fie chiar ce ne trebuia, avea vreun kil jumate. Am fost placut surprins de oferta omului din spatele tejghelei, de a curata pestele(i-am zis sa ii scoata doar maruntaiele, de aceea l-am ales cu solzi, sa il punem asa direct pe gratar) si, cum ma bag eu in vorba cu toata lumea, ii zic uite dom'le si in germania la fel, la o pastravarie(sper sa apuc sa pun poze cu pescaria deseara), undeva pe langa Sigmarinen, n-am rezistat sa trec pe langa fara a ma opri sa imi iau pastrav proaspat; la fel, oamenii e acolo m-au lasat sa aleg si mi l-au curatat cum am vrut eu, fara sa ma ating de ei, asta dupa ce mi l-au curentat. Curentat? intreaba omul? Da, i-au bagat intr-o cuva de metal si le-au dat curent vreo 20 de secunde; nu mai miscau dupa aia, imediat i-au curatat. Curentul, imi zice omul, strica gustul, nu e bun. or sa ne oblige si pe noi, cu timpul, sa intram in UE ca aia. Uite, cutitul e sfant! si trosc, ii aplica mandretii de crap vreo 5 dosuri de cutit peste cap; vedeti? nu mai misca, pot sa il curat...
Asa a inceput weekendul, din codul galben anuntat noi am iesit intr-o frumoasa zi de sambata, cu doar minus trei grade, un soare superb, fara vant si cu o zapada afanata cum n-am mai vazut parca din copilarie
saniusul
bulgareala...
urmat de gratar
problema cu gratarul a fost cu cei trei oameni care l-au mosit. da, mosit e termenul potrivit, intalnirea in jurul gratarului a fost extraordinara, s-a vorbit de cat de fain e sa stai la casa, Cisnadia(unde eram atunci) fiind un bun exemplu, la 7 km de Sibiu, teorii despre cel mai bun gratar, carbuni sau lemne, totul a mers ca uns(degresat de fapt) de rachiu fiert, care trebuia baut tot repede, repede, ca se raceste. mda...
10 comentarii:
Tre sa recunosc ca pe noi ne-a cam speriat codu galben si n-am iesit din casa de vreo 2-3 zile, desi tot de atunci e un soare superb afara care de fiecare data ne tot ispiteste, pe mine cel putin. Da noi, nu si nu!!! :D
Foarte frumoase fotografiile şi zona. Noi ne-am bulgărit în curte sîmbătă. :))
Fain blog!
Abia astept sa ajung acasa, sa ma pot balacari in voie prin el! :)
eu sper doar sa te balacesti, ceea ce te invit s-o faci in voie. daca ai nevoie de ceva, prosop, asistenta, etc., striga!
Scuze! Graba! Încerc o erată târzie: a se bălăci! Bălăci, nu bălăcări! BĂLĂCI!!!
No, acum să-ţi spun ceva. Am vrut să intru mai demult pe blogul tău -că te mai vedeam printre comentatorii unor bloguri pe care le citeam-, dar m-a derutat poza aia de prezentare. Ce să vorbesc io cu un copchil?! Abia după ce ţi-am citit 1-2 postări m-am prins că eşti bărbat în toată firea, aşa că iată-mă-s! Acuma fă bine şi postează mai des, să am ce citi şi critica! ;)
Imi plac foarte mult pozele de la bulgareala voastra, mai ales ca stiu cat de greu e sa faci poze reusite in zapada (cel putin in cazul meu...). Cu ce program ai editat colajele?
in Paint le-am facut, doar am redimensionat unele fotografii si am scos cadre(crop nu se poate spune la ce am facut eu aici) din altele. ca si cum ai arunca taieturi din poze intr-un cadru delimitat.
pe mine zapada pe o astfel de lumina nu poate decat sa ma bucure. mai ales pentru pozele facute in varf de munte. pur si simplu ma ajuta lumina.
ok, eu am o camera, sapuniera, point and shot - sony dsc p73, care are cam 6 ani si pe zapada sau outdoor in general o pun pe o setare automata de peisaj(la contrejour imi permit blitz scurt)
vad ca folosesti Nikon D3000. Cu dslr-ul in mana deja trebuie sa stii/aplici tehnica. din putinele mele incercari de a ma juca cu aceste jucarii mi-am dat seama ca pentru 90% din ce fac eu e deajuns o sapuniera. pentru restul nu ma lasa lenea sa intru in setari iso, diafragma, expunere, etc. dar e in plan, ma mananca sa imi iau si eu o astfel de jucarie :)
Cu atat mai mult meriti felicitari pentru pozele tale, sunt foarte reusite! Pana la urma nu tehnica conteaza, ci ideile din spatele aparatului. Iar mie zapada nu imi place dintr-un motiv subiectiv: in general nu imi plac pozele luminoasa, le prefer pe cele subexpuse.
Eu sunt la inceput cu fotografia, inca nu imi stapanesc foarte bine propriul aparat, dar invat in fiecare zi ceva nou.
Ce frumusețe, Mijule :) M-ai făcut să zâmbesc și să fiu invidioasă, în același timp, că iarna e frumoasă prin alte locuri. Te pupez!
Mijule, plange masa! :)
Trimiteți un comentariu