French interrupted

Am inceput franceza in clasa a cincea, ca limba straina avansat, cu doamna G. Pentru noi a ramas doamna G pentru ani buni, desi a mai schimbat vreo trei nume in acea perioada. Doamna G, ca de altfel si restul profesorilor care faceau naveta pana in satul nostru, era de admirat pentru ceea ce facea. Facea naveta zilnic 40 de km, din Sibiu, pentru a le preda franceza unor copii cu probleme de genul care are calul mai mare, sau cate oi a bagat in strunga seara trecuta; astia erau unii dintre noi. Era o doamna; avea o coafura impecabila(unii ar zice ca aducea cu Cruella De Vil roscata, dar nu era asa), toale de clasa, fuma Amiral si avea multe bijuterii interesante, unele lasandu-si amprenta(ca cicatrici) pe fetele colegilor mei de scoala mai nazdravani, cand renumita doamna ii trata cu un dos de palma educativ.
Pentru a face fata stressului, din care o mica parte probabil eram noi, doamna G se trata. Asociam uneori respiratia ei cu un rom pe care il baga bunica in prajituri; probabil era un amestec intre mirosul de tutun, parfumul ei si ramasitele tratamentului antistress.
Una din metodele ei preferate de predat era urmatoarea: intra in clasa, ne rearanja in banci, se aseza la catedra si spunea: copiati paragraful 2 de la pagina 112; la care colega noastra cea cuminte, curata de parca era tot timpul scoasa din cutie, ridica timid doua degete si spunea 'dar tovarasa profesoara, manualul nostru de franceza are numai 83 de pagini...' biiine, venea raspunsul, de la 57; si capul ii cadea pe masa, intr-o completare a unui somn de frumusete intrerupt cine stie cand. Doamna G nu punea intotdeauna capul pe catedra, mai ales daca era ora gustarii. dupa ce ne dadea de lucru, scotea din poseta un tort diplomat atat de bine impachetat si transportat pana acolo, ca nici nu lasa urme de frisca pe ambalaj; parca il vad si acum - il lua de la cofetaria Bulevard; si, cu stil si cu o lingurita scoasa tot din poseta, se apuca sa manance; dupa ce termina se stergea cu un servetel si apoi lasa capul e catedra. Mie mi-o aducea in banca pe M, care saraca era de doua ori cat noi, o fata vesela cat luna plina si pofticioasa peste masura. La scena tortului saraca M era uda toata de pofta si, in consecinta, era tot corigenta la franceza, ca nu apuca sa scrie nimic, hipnotizata de imaginea diplomatului consumat pe indelete.
In liceu am avut iar parte de o doamna G. Aceasta insa era presedinta comitetului de partid al profesorilor din oras; nu imi mai amintesc ce furculisioane am indrugat la orele ei pentru a trece anii, ca era mai tot timpul plecata cu sarcini de partid. De mai multa actiune aveau parte colegii nostri de clasa care erau la franceza incepatori, care puteau ramane corigenti pentru traducerea "Vive le Champion" = "Traiasca ciupercile!".
Mai departe am fost tare incantat de cum suna franceza mea, dar nu intelegeam mare lucru din ce spuneam; m-am blocat mai ales la numerale, mi s-a parut foarte complicat sa ii spun lui optzeci - de patru ori douazeci.
Douazeci de ani mai tarziu, in poarta unui camping din Franta*, ma conversez tare voios si mai ales surprins ca mai stiu atatea cuvinte, cu un tip pe care il credeam de-al satului; dupa ce i-am spus de unde venim si cam ce am vrea sa facem acolo imi spune ca nici el nu e de-al locului, ca e turc. si asta explica totul.
*poza de mai jos, cu lebada, e facuta pe lacul de langa camping