joi, 26 februarie 2009

Szzzbang! prima leapsa

Nici n-am veniti bine pe lume ca m-am si pricopsit cu-o leapsa. Mi-a dat-o puf de papadie si, cum i-am promis, incerc sa ii fac fata.
Leapsa asta e ca un telefon fara fir, sper sa nu i se piarda sensul. Avand ceva timp la dispozitie, am sapat in urma, incercand sa ii dau de capat. A inceput in engleza, apoi s-a tradus, a avut 6 intrebari, acum n-are nici tema, si cred ca se va reduce la un emoticon :)



la ce/ cand zambesti?

nu o sa fiu vreun original spunand, ca si multi din acest lant, ca zambesc atunci cand ma intalnesc cu copiii mei si cand ma gandesc la ei; cand gasesc oamenii in situatii de viata normale, facand din asta cel mai bun film vazut vreodata :)
mai si risc zambindu-i vreunei fete, retras in gandurile mele, incantat de vreun "ceva" al ei. risc sa se puna cerberul ei intre mine si ea. si acum, pe unde scoti camasa mijule?

Dau mai departe cu leapsa in Rhodos*, Ghrayada* si tuturor celor care se simt zambind si vor sa spuna lumii de ce.

*desi sunt sigur ca la amandoua le-ar ajunge sa puna o poza ca sa rezolve leapsa.

marți, 24 februarie 2009

Lasatul secului de carne sau dezlegarea lui Miju la lume. Hello World!


Anul asta insista sa inceapa mult mai repede decat i-as da voie. Inca mai scriu la data 2008; probabil ma leaga ceva de anul trecut si s-ar putea sa fie faptul ca n-am facut ceva care sa produca dividende. Nu in lumea asta in care dragostea trece prin supermarket.

Jumatatea feminina a familiei, o strasnica ardeleanca altoita cu o educatie saseasca(teutonica de-a dreptu'), a hotarat sa tina post, cu toate etapele stabilite de calendarul ala mare cat rapirea din serai de care ma tot speriu cand o iau catre baie. Prima etapa, si cea care vad ca nu ma lasa sa traiesc in anul meu "drag" - bagandu-ma cu forta in atmosfera de 2009, e lasatul secului de carne(citat aproximativ); pe larg asa inseamna ca de duminica dragii enoriasi ai bor nu mai pun gura pe carne pana la pasti(cu doua foarte mici exceptii, peste). Ori asta se sarbatoreste, nu? Asa ca sambata, dupa ce am descoperit niste coaste de vitel din care am tras o tocanita la ceaun cu mamaliga si muraturi asortate, sa-ti lingi degetele, am chemat niste prieteni sa le aratam minunea praznicului si am continuat cu vizionari de filme cu popcorn si vinuri
pana tarziu. Duminica, trezit tarziu, mers dupa mame de familii la biserici si continuat in deplasare, dupa o deschidere cu tuici ingalbenite, cu zama acra(nu se stie de bors pe aici), sarmale cu costita si totul stins cu un vin rosu; o scurta siesta... o barfa in familie si, in drumul catre casa, am intrat la niste prieteni cu care aveam o vorba neterminata; se facea ca oamenii(mai ales partea lor masculina) inca traiau in atmosfera balului vanatorilor la care au fost sambata noaptea si(mai ales partea lor feminina) tocmai construiau un fel de masa de pranz. about2run o fi pe fuga, dar s-a impiedicat in limba proprie, inundata de ploi diluviene-n gura si-a ramas. A ramas sa faca fata la niste pahare zglobii de horinca si-o coasta la gratar, ca doar pusa la pachet n-avea nici un farmec. Am inchis copilareste cu un compot de cirese si-un salut pe gheata pana la masina.

Intrarea asta in post face parte dintr-o serie de evenimente care se bulucesc pana a se intepeni in usa cu toatele, inclusiv diverse lecturi(cum e acest episod din foiletonul Oanei), faptul ca am trecut de pragul psihologic de 80 de kile si de o varsta care imi aduce la jumatate speranta de viata(pentru ca doar citindu-mi in palma pana la 70 o duc din inertie, frumos). Ar trebui sa il intreb pe DoDu cum e cu mersul la biserica, scurteaza dimineata de duminica sau o face o rampa pentru o zi frumoasa? hmmm...

Sa inchei cu lasatul secului de carne: am ajuns acasa in sfarsit si am plecat la o plimbare pe jos, pe strazile inghetate ale burgului, sa ne aerisim. Cred ca am vorbit si ceva despre viitor. Ce frumos e sa te intorci dupa o astfel de plimbare acasa, unde e cald si sa pui la cale o cina de adio carne. Muschiulet afumat si carnati de casa uscati, o slaninuta roz cu o dunga de carne(toate provenite din afumatoarea tatalui de Miju), un peste marinat picant si, pentru ca jumatatea feminina a condus toata ziua, o recompensa sub forma unor cani de vin fiert cu scortisoara. Vizionat Out of Africa, huhhh... dolce far niente :)
Dupa toate astea am facut o chestie tare muiereasca*. M-a durut capul.


Editare ulterioara: nu eu sunt cel care tine post. Am incercat doar sa ii fiu alaturi doamnei, oferindu-i suport :D
e ca in definitia dresajului de pisici: Poti invata o pisica sa faca ce vrea

*Muiereasca, sa ma scuze doamnele de fata, n-a fost folosit ca termen peiorativ.